CardioClar

Ghiduri online · Cardio Clar explică

Analizele pentru inimă.

Ai primit buletinul de analize și te uiți la el ca la o limbă străină? Aici găsești analizele pe care le cere cel mai des cardiologul: ce arată fiecare, de ce contează pentru inima ta și ce înseamnă când iese „cu steluță”.

Important: valorile normale diferă puțin de la un laborator la altul. Uită-te întâi la intervalul tipărit pe buletinul tău. Cifrele de mai jos sunt orientative, iar ținta ta personală o stabilește medicul.

Înainte să citești buletinul

O valoare nu e un diagnostic

Un rezultat puțin în afara intervalului nu înseamnă automat boală. Medicul îl citește împreună cu simptomele, cu tratamentul și cu analizele anterioare.

Tendința spune mai mult

Păstrează buletinele vechi. Cum se schimbă o valoare în timp e adesea mai important decât o singură cifră.

Întreabă despre post

Pentru glicemie ai nevoie de cel puțin 8 ore fără mâncare. Profilul lipidic se poate face de multe ori și fără post. Întreabă laboratorul.

Profilul lipidic

Grăsimile din sânge

Colesterolul nu doare. Dar, în timp, se depune în pereții arterelor.

LDL-colesterol „colesterolul rău”

Cea mai importantă valoare din profilul lipidic. LDL-ul e cel care se depune în pereții arterelor și formează plăcile de aterom. Cu cât rămâne mai mic, mai mult timp, cu atât riscul de infarct și AVC scade.

Nu există o singură valoare „normală” pentru toată lumea. Ținta depinde de cât de mare e riscul tău cardiovascular, pe care îl stabilește medicul:

Riscul tău cardiovascularȚinta LDL
Foarte mare (de exemplu după infarct, AVC sau stent)< 55 mg/dL
Mare< 70 mg/dL
Moderat< 100 mg/dL
Scăzut< 116 mg/dL

La riscul foarte mare și mare, ghidul cere și o scădere cu cel puțin jumătate față de valoarea de pornire. Țintele sunt cele din ghidul ESC/EAS 2019, păstrate și în actualizarea din 2025.

Colesterolul total

Suma tuturor formelor de colesterol din sânge. Util ca reper general, dar deciziile de tratament se iau mai ales după LDL.

HDL-colesterol „colesterolul bun”

Ajută la transportul colesterolului înapoi spre ficat. O valoare mică se asociază cu risc mai mare. Dar a-l crește „artificial” nu s-a dovedit că protejează inima, așa că nu e o țintă de tratament.

De obicei dorit> 40 mg/dL la bărbați> 50 mg/dL la femei

Trigliceridele

Alt tip de grăsime din sânge, foarte sensibil la ce ai mâncat recent, la alcool, zahăr și greutate. Valorile foarte mari pot afecta și pancreasul.

De obicei dorit< 150 mg/dL

Colesterolul non-HDL

Colesterolul total minus HDL. Prinde toate particulele care se pot depune în artere. E util mai ales când trigliceridele sunt mari, în diabet sau în obezitate.

Lipoproteina (a) Lp(a)

O particulă asemănătoare cu LDL, a cărei valoare e moștenită genetic și se schimbă foarte puțin de-a lungul vieții. O valoare mare crește riscul de infarct, AVC și îngustare a valvei aortice, chiar dacă restul analizelor arată bine.

Risc crescut> 50 mg/dL (> 105 nmol/L)

Ghidurile europene recomandă măsurarea ei cel puțin o dată în viață, la adult. Dacă iese mare, merită verificată și la rudele apropiate. Tratamentul se concentrează atunci pe scăderea mai puternică a celorlalți factori de risc.

↑ Înapoi sus
Biomarkeri cardiaci

Markerii inimii

Două analize care îi spun medicului dacă mușchiul inimii suferă sau e suprasolicitat.

Troponina de obicei „înalt sensibilă”

O proteină din celulele mușchiului inimii. Când acestea sunt afectate, troponina trece în sânge. E analiza-cheie la urgență, când cineva are durere în piept.

Contează mai ales cum se schimbă în câteva ore: de aceea se repetă. Poate crește ușor și în alte situații (efort foarte intens, boală de rinichi, infecții severe, aritmii), așa că nu înseamnă automat infarct. Valoarea-limită depinde de laborator.

NT-proBNP sau BNP

Un hormon eliberat de inimă atunci când pereții ei sunt întinși, de exemplu în insuficiența cardiacă. Ajută la diagnostic și la urmărirea tratamentului.

În afara urgenței< 125 pg/mL face puțin probabilă insuficiența cardiacă

Crește în mod normal cu vârsta, în fibrilația atrială și în boala de rinichi. La persoanele cu greutate mare poate fi mai mic decât ne-am aștepta. Medicul îl interpretează în context.

↑ Înapoi sus
Funcția renală

Rinichii

Inima și rinichii lucrează în echipă. Când unul suferă, celălalt simte.

Creatinina și RFG rata filtrării glomerulare

Creatinina e un produs rezidual pe care rinichii îl elimină. Din valoarea ei, vârstă și sex, laboratorul calculează RFG-ul (eGFR): cât de bine filtrează rinichii, în mL/min.

RFG orientativ≥ 90 normal60–89 ușor scăzut< 60 timp de peste 3 luni: boală cronică de rinichi

De ce o cere cardiologul: multe medicamente pentru inimă se elimină prin rinichi sau îi influențează, iar substanța de contrast de la angio-CT sau coronarografie cere rinichi verificați.

Albumina în urină raportul albumină/creatinină

O cantitate mică de proteină în urină poate fi primul semn că hipertensiunea sau diabetul afectează rinichii, înainte să se schimbe creatinina.

Normal< 30 mg/g
↑ Înapoi sus
Electroliții

Potasiul și sodiul

Mici cantități, mare importanță: de ele depinde și ritmul inimii.

Potasiul K

Esențial pentru ritmul inimii. Atât prea puțin, cât și prea mult pot da tulburări de ritm.

Orientativaproximativ 3,5–5,0 mmol/L

De ce se verifică: unele diuretice îl scad, iar alte medicamente pentru inimă și tensiune (inhibitori ai enzimei de conversie, sartani, spironolactonă) îl pot crește, mai ales dacă rinichii funcționează mai slab.

Sodiul Na

Arată echilibrul dintre apă și săruri în corp. Poate scădea cu unele diuretice sau în insuficiența cardiacă avansată.

Orientativaproximativ 135–145 mmol/L

Sodiul din sânge nu arată câtă sare mănânci. Sarea din alimentație contează pentru tensiune, dar se urmărește altfel.

↑ Înapoi sus
Glicemia

Zahărul din sânge

Diabetul și bolile de inimă merg des împreună. De aceea cardiologul îl caută activ.

Glicemia à jeun

Zahărul din sânge dimineața, după cel puțin 8 ore fără mâncare.

Orientativ< 100 mg/dL normal≥ 126 mg/dL, la două determinări: diabet

Valorile dintre aceste praguri sunt o zonă de risc: merită discutate cu medicul.

Hemoglobina glicată HbA1c

Arată media zahărului din sânge din ultimele aproximativ 3 luni. Nu cere post.

Orientativ≥ 6,5%: diabet

Valorile puțin sub 6,5% pot indica un risc crescut de diabet. La cine are deja diabet, ținta e individuală și o stabilește medicul.

↑ Înapoi sus
Tratamentul anticoagulant

Coagularea

Un singur număr, foarte important dacă iei acenocumarol sau warfarină.

INR

Arată cât de „subțiat” e sângele de antivitaminele K (acenocumarol, warfarină). Un INR prea mic înseamnă protecție insuficientă împotriva cheagurilor. Unul prea mare înseamnă risc de sângerare.

Ținta obișnuită2–3Pentru unele valve mecanice ținta e mai mare și o stabilește medicul.

INR-ul se schimbă cu alimentația, alcoolul și multe medicamente, inclusiv antibioticele. După orice tratament nou poate fi nevoie de o verificare mai devreme. Anticoagulantele orale directe (apixaban, rivaroxaban, edoxaban, dabigatran) nu se urmăresc prin INR.

↑ Înapoi sus
Alte analize frecvente

Sânge, fier, tiroidă, mușchi

Nu sunt „analize de inimă”, dar pot explica multe simptome de inimă.

Hemoglobina

Proteina care duce oxigenul. Când e scăzută (anemie), inima trebuie să lucreze mai mult: pot apărea oboseală, lipsă de aer, palpitații sau angină.

Se urmărește atent la cine ia anticoagulante sau antiagregante, pentru că o scădere poate arăta o sângerare ascunsă.

Feritina și saturația transferinei

Arată rezervele de fier. În insuficiența cardiacă, lipsa de fier e frecventă, chiar fără anemie, și accentuează oboseala. Se poate trata.

TSH tiroida

O tiroidă care lucrează prea mult poate da palpitații, fibrilație atrială și tensiune mare. Una care lucrează prea puțin poate da puls lent și colesterol mare.

CK și transaminazele ALT, AST

Se cer uneori la începutul tratamentului cu statine sau dacă apar dureri musculare. Majoritatea durerilor musculare nu țin de statină, dar merită spuse medicului, nu tratate prin oprirea pastilei.

↑ Înapoi sus

Ce poți întreba când primești analizele

Ia buletinul cu tine și bifează ce vrei să afli.

  1. Care e ținta mea de LDL și sunt aproape de ea?
  2. Rinichii mei funcționează bine pentru tratamentul pe care îl iau?
  3. Am măsurat vreodată Lp(a)?
  4. E ceva ce s-a schimbat față de analizele anterioare?
  5. Când repet analizele și care dintre ele?
  6. Trebuie să vin pe nemâncate data viitoare?

Surse medicale

  • ESC/EAS: 2019 Guidelines for the management of dyslipidaemias și actualizarea din 2025.
  • ESC: 2021 Guidelines for heart failure; 2023 Guidelines for diabetes and cardiovascular disease; 2023 Guidelines for acute coronary syndromes.
  • KDIGO: ghidul pentru boala cronică de rinichi.

Acest material are scop educațional. Valorile de referință diferă între laboratoare, iar țintele tale personale le stabilește medicul.