Semnele de urgență

Cum o recunoști

• Durere, apăsare, strângere sau arsură în mijlocul pieptului, care durează mai mult de câteva minute sau vine și revine.
• Durerea poate merge spre brațul stâng (sau ambele brațe), gât, maxilar, spate ori partea de sus a burții.
• Transpirații reci, greață, lipsă de aer, amețeală, o stare de rău greu de descris.

La femei, la vârstnici și la persoanele cu diabet

Infarctul poate arăta altfel: mai puțină durere „clasică” și mai des oboseală bruscă și neobișnuită, lipsă de aer, greață, durere în spate sau în maxilar. Mulți așteaptă prea mult tocmai pentru că „nu doare ca în filme”. Dacă ceva e brusc și foarte diferit de cum te simți de obicei, sună.

Ce faci

1. Sună la 112. Spune clar: „durere în piept” și de cât timp.
2. Stai jos sau semi-așezat, cât mai liniștit. Nu face efort.
3. Descuie ușa, dacă ești singur.
4. Dacă ai nitroglicerină prescrisă de medic, ia-o exact cum ți-a explicat el.

Alte semne bruște

• pierderea bruscă a vederii la un ochi sau vedere dublă;
• amețeală puternică, cu dezechilibru și imposibilitatea de a merge;
• amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului;
• o durere de cap bruscă, extrem de puternică, „cea mai puternică din viață”.

Ce faci

1. Sună la 112. Spune „posibil AVC”.
2. Notează ora la care au început simptomele sau ultima oară când persoana era bine. Pentru unele tratamente, ora decide totul.
3. Așază persoana comod. Dacă vomită, întoarce-o pe o parte.

Chiar dacă semnele dispar după câteva minute, tot e o urgență. Poate fi un atac ischemic tranzitor, adesea un avertisment înaintea unui AVC.

Cum o recunoști

• lipsă de aer apărută brusc sau care se agravează repede, chiar în repaus;
• durere în piept, mai ales când tragi aer adânc sau tușești;
• bătăi rapide ale inimii, amețeală, leșin;
• tuse cu sânge.

Riscul e mai mare după o operație, o fractură, o imobilizare la pat, o călătorie lungă, în sarcină, după naștere sau în cancer. Uneori, înainte, un picior s-a umflat și a durut.

Ce faci

1. Sună la 112.
2. Stai așezat, cât mai liniștit.
3. Spune dispecerului dacă ai avut recent o operație, o imobilizare sau un picior umflat.

Cum recunoști

• persoana nu răspunde când o strigi și o scuturi ușor de umeri;
• nu respiră deloc sau respiră anormal, rar, ca un gâfâit.

Ce faci

1. Sună la 112 și pune telefonul pe difuzor. Dispecerul te ghidează pas cu pas.
2. Trimite pe cineva să caute un defibrilator automat (DEA). Există în multe spații publice.
3. Apasă puternic și repede în centrul pieptului, cu mâinile una peste alta și brațele întinse: aproximativ 100–120 de apăsări pe minut, adânc de 5–6 cm, lăsând pieptul să revină după fiecare.
4. Nu te opri până nu ajunge ajutorul sau persoana începe să respire normal.
5. Când vine defibrilatorul, pornește-l și urmează instrucțiunile vocale. Aparatul decide singur dacă dă șoc.

Sună la 112 dacă

• leșini în timpul efortului, sau leșinul e precedat de palpitații ori de durere în piept;
• palpitațiile vin cu durere în piept, lipsă de aer, amețeală puternică sau senzație de leșin;
• pulsul e foarte rapid sau foarte lent și te simți rău;
• ai un defibrilator implantat și primești mai multe șocuri unul după altul, sau te simți rău după un șoc.

Sună medicul în aceeași zi dacă

• ai palpitații noi, care nu trec, dar te simți altfel bine;
• ai un defibrilator implantat, ai primit un singur șoc și te simți bine;
• ai amețeli repetate când te ridici în picioare.

Sună la 112 dacă

• ai lipsă de aer severă în repaus;
• nu poți sta întins și trebuie să dormi sau să stai în șezut ca să respiri;
• tușești și scoți spută spumoasă, uneori rozie;
• buzele sau vârful degetelor devin vinete, sau apare confuzia.

Sună medicul curând dacă

• ai luat în greutate mai mult de 2 kg în 3 zile;
• picioarele sau burta se umflă mai mult decât de obicei;
• respiri tot mai greu la eforturi pe care înainte le făceai ușor;
• ai nevoie de mai multe perne ca să dormi.

Primul pas

Stai jos, liniștit, 5 minute și remăsoară corect. O parte din valorile foarte mari scad la remăsurare.

Sună la 112 dacă valoarea rămâne foarte mare și ai

• durere în piept sau lipsă de aer importantă;
• slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, tulburări de vorbire;
• tulburări importante de vedere sau confuzie;
• o durere de cap severă și neobișnuită.

Fără aceste semne

Contactează medicul cât mai curând, fără să aștepți programarea obișnuită. Nu lua doze în plus pe cont propriu: o scădere bruscă a tensiunii poate fi ea însăși periculoasă.

Sună la 112 sau mergi la urgențe dacă

• vomiți sânge sau un conținut ca zațul de cafea;
• ai scaune negre, lucioase, ca păcura, sau sânge roșu abundent în scaun;
• te-ai lovit la cap, chiar dacă te simți bine în acel moment;
• ai o durere de cap bruscă, foarte puternică;
• ai o sângerare abundentă care nu se oprește la apăsare.

Sună medicul în aceeași zi dacă

• sângerezi din nas mai mult de 10–15 minute, deși apeși ferm;
• ai urină roșie sau maronie;
• apar des vânătăi mari, fără lovituri.