Bolile inimii, pe scurt.

Ce este

Tensiunea e presiunea cu care sângele apasă pe pereții arterelor. În hipertensiune, presiunea e crescută în mod persistent. În timp, obosește inima, rigidizează arterele și poate afecta creierul, rinichii și ochii.

Cum se poate simți

De cele mai multe ori, deloc. Unii au dureri de cap, amețeli sau palpitații, dar lipsa lor nu înseamnă că tensiunea e bună.

Cum se pune diagnosticul

Din măsurători repetate, făcute corect, la cabinet și acasă. Ghidul ESC 2024 vorbește de hipertensiune de la 140/90 mmHg la cabinet, confirmată prin măsurători acasă sau prin MAATA.

Cum se tratează

Prin stil de viață (mai puțină sare, mișcare, greutate, alcool, fumat) și, de cele mai multe ori, prin medicamente. Cele mai folosite: inhibitori ai enzimei de conversie sau sartani, blocante ale canalelor de calciu, diuretice. Adesea sunt combinate într-o singură pastilă. Pentru majoritatea pacienților tratați, ținta e o sistolică între 120 și 129 mmHg, dacă e bine tolerată.

Ce este

Arterele coronare duc sânge și oxigen la mușchiul inimii. În timp, în pereții lor se pot depune plăci de aterom (colesterol, calciu, celule inflamatorii). Placa îngustează artera, iar la efort inima nu mai primește destul sânge. Dacă o placă se fisurează, pe ea se formează brusc un cheag: acesta e infarctul.

Cum se poate simți

• Angina pectorală: apăsare, strângere sau arsură în piept, la efort sau la emoții, care trece în câteva minute de repaus.
• Lipsă de aer sau oboseală la efort, mai ales la femei, vârstnici și persoane cu diabet.
• Infarctul: o durere mai puternică, mai lungă, care nu trece la repaus.

Cum se pune diagnosticul

Cum se tratează

Tratamentul are două scopuri: să reducă simptomele și să prevină un infarct. De obicei include un antiagregant (de exemplu aspirina), o statină pentru scăderea LDL-ului și medicamente care scad nevoia de oxigen a inimii (beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, nitrați). Uneori, o arteră îngustată se deschide cu un stent sau se ocolește printr-un bypass.

După un infarct, reabilitarea cardiacă, un program de mișcare supravegheată și educație, ajută mult la recuperare.

Ce este

Cea mai frecventă tulburare de ritm. În atrii, impulsurile electrice devin haotice, iar inima bate neregulat, adesea mai repede. Pentru că sângele nu mai curge bine prin atriul stâng, acolo se pot forma cheaguri care pot ajunge la creier: de aceea fibrilația atrială crește mult riscul de AVC.

Cum se poate simți

Palpitații, bătăi neregulate, oboseală, lipsă de aer, amețeală. La unii oameni nu dă niciun simptom și se descoperă întâmplător, pe un ECG.

Cum se pune diagnosticul

Cum se tratează

• Prevenirea AVC-ului: medicul calculează un scor de risc (CHA₂DS₂-VA). La cei mai mulți pacienți se recomandă un anticoagulant.
• Controlul simptomelor: fie se încetinește pulsul (de exemplu cu beta-blocante), fie se încearcă refacerea ritmului normal, prin medicamente, cardioversie electrică sau ablație.
• Tratarea a ceea ce o întreține: tensiune mare, greutate, alcool, apnee în somn, diabet.

Ce este

Inima nu mai pompează sau nu se mai umple suficient de bine. Sângele „rămâne în urmă”, iar corpul reține apă și sare. Medicul o clasifică după fracția de ejecție (FE): redusă, ușor redusă sau păstrată. Clasificarea schimbă tratamentul.

Cum se poate simți

• lipsă de aer la efort, apoi și la eforturi mici, sau când stai întins;
• picioare umflate seara, creștere în greutate;
• oboseală, poftă de mâncare scăzută, nevoia de a urina noaptea.

Cum se pune diagnosticul

Cum se tratează

În insuficiența cardiacă cu FE redusă, ghidul ESC recomandă patru clase de bază, care împreună prelungesc viața și reduc internările: un inhibitor al enzimei de conversie, un sartan sau sacubitril/valsartan; un beta-blocant; un antagonist de mineralocorticoizi; un inhibitor SGLT2. Diureticele scot apa în plus. La unii pacienți ajută un defibrilator implantabil sau un stimulator de resincronizare.

Tratamentul se crește treptat, la controale. E normal să ai mai multe pastile decât la început: fiecare are rolul ei.

Ce sunt

Inima are patru valve care lasă sângele să curgă într-un singur sens. O valvă poate deveni îngustă (stenoză) sau poate lăsa sângele să curgă înapoi (regurgitare sau insuficiență). Cele mai frecvente la adulți: stenoza aortică, mai ales la vârstnici, și regurgitarea mitrală.

Cum se pot simți

Mult timp, deloc. Medicul aude un suflu la stetoscop. Mai târziu pot apărea lipsă de aer, oboseală, durere în piept sau amețeli și leșin la efort, mai ales în stenoza aortică.

Cum se pune diagnosticul

Cum se tratează

Bolile ușoare și moderate se urmăresc prin ecografii periodice. Când o valvă e afectată sever, mai ales dacă apar simptome, se poate repara sau înlocui: prin operație clasică sau, la mulți pacienți, prin proceduri cu cateter, fără deschiderea toracelui (de exemplu TAVI pentru valva aortică). Decizia se ia de o echipă de cardiologi și chirurgi.

Ce este

Tromboza venoasă profundă e un cheag într-o venă profundă, de obicei la picior. Dacă o parte din el se desprinde și ajunge în arterele plămânilor, apare embolia pulmonară. Riscul crește după operații, fracturi, imobilizare, călătorii lungi, în sarcină, în cancer și cu unele tratamente hormonale.

Cum se poate simți

• un singur picior umflat, dureros, mai cald;
• lipsă de aer bruscă, durere în piept la respirație, tuse cu sânge, leșin.

Cum se tratează

Cu un anticoagulant, aproape întotdeauna cel puțin 3 luni. Anticoagulantul nu „topește” direct cheagul: îl oprește din creștere și previne altele noi, iar corpul face restul. Durata finală o stabilește medicul, după cauză.

Pregătim un ghid complet: „Ajutorul pacientului cu tromboză”.